Satul Viisoara

Satul este situat pe DN 3, la o distanta de 40 de kilometri de Constanta si administrativ tine de comuna Cobadin. Este un sat in care traiesc deopotriva, in pace si buna intelegere romani, turci, tatari... Asa a fost mereu...

Numele de Viisoara vine din 1926. Pana atunci s-a numit Caceamac, denumire care in turca suporta doua traduceri diferite, dupa dialecte diferite. Astfel, caceamac inseamna fie "mancare de cereale", fie "valea cea frumoasa", iar de-i intrebi pe localnici, mai toti iti vor spune ca a doua traducere este, cu siguranta, cea mai buna. Satul a existat mai intai in Valea Caceamac, la circa 2 km Nord Vest de actuala vatra a Viisoarei. Numele de Caceamac vine din vremurile in care Dobrogea se afla sub stapanirea otomana.

Dupa Primul Razboi Mondial, statul roman ordona reabilitarea drumurilor in intreaga tara dar mai ales in Dobrogea, devastata si purtand inca urmele insangerate ale violentei razboiului.

Odata cu aceasta reabilitare este refacut si drumul roman ce pleca de la cetatea Tomis (azi Constanta) si ducea la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Drumul cel nou i-a facut pe satenii din Caceamac sa se mute 2 km mai spre rasarit, de o parte si de alta a Drumului Roman. O perioada, satul a si fost cunoscut ca Satul dintre Vii, de aici si numele nou al satului, Viisoara, de la prima indeletnicire a satenilor, cultivarea vitei de vie.

A venit insa si anul 1947, cand comunistii ajung la putere si confisca proprietatile oamenilor pentru a le trece in sistemul cooperatist. Gospodari veniti pe meleaguri dobrogene din intreaga tara (din zonele Sibiu, Ramnicu Sarat, Arges, Buzau, etc), cei din Viisoara nu au agreat noua ideologie comunista. Mare parte dintre ei au aderat astfel la miscarea anti-comunista "Haiducii Dobrogei", condusa de Gogu Puiu, fiul unui preot din satul Ferdinand (azi - Mihail Kogalniceanu).

Asa au ajuns cei din Viisoara sa fie vanati de Securitate, care lupta pentru anihilarea acestei miscari anti-comuniste. Cand comunistii faceau incursiuni, viile au fost scaparea satenilor. Ei se ascundeau in plantatiile de vii langa sat, reusind astfel sa scape cu viata si sa ramana liberi.

Ulterior, comunistii au distrus via, au defrisat-o pentru a creste suprafata arabila. Vita de vie nu mai exista si parea sortita sa ramana doar o amintire, doar o poveste...

Rasplatirea strabunilor

In Viisoara a ajuns in anul 1979 si inginerul Gheorghe Albu. S-a casatorit aici cu o fata din sat, a aflat povestea locului si a fost fermecat de ea:

"In tineretea mea am stat de vorba cu batranii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie sa respecti aceasta nobila meserie pentru a obtine cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i rasplati si eu pe acesti buni ai locului, de a-i razbuna intr-un fel, de a face uitata nenorocirea defrisarii vitei de vie. M-am decis sa replantez vita de vie la Viisoara si sa fac o Crama pe aceste locuri. De la aceasta idee am pornit si am ajuns sa replantez aproape 100 de hectare de vie. Via inconjoara Valea Caceamac, cunoscuta si astazi satenilor, sub acelasi nume".

Ideea s-a transformat in realitate iar Crama de la Viisoara este astazi una dintre cele mai moderne din Romania, desi nu are decat un an de existenta.

In mai putin de un an, Crama Viisoara a ajuns sa se lupte de la egal la egal cu marile branduri nationale si internationale. La concursul "International Wine Contest Bucharest (IWCB) - 2017", desfasurat in capitala in perioada 25-28 mai, a obtinut nu mai putin de 19 medalii, din care 7 de aur si 12 de argint. Un merit deosebit revine echipei conduse de cel mai renumit oenolog, Nicolae Laurentiu Itu.

"Aceste medalii, precum si cele care, sigur, vor veni pe viitor, sunt felul nostru de a-i rasplati pe strabunii din Viisoara, de a le aduce o ultima dovada de recunostinta. Acei batrani nu mai sunt acum, dar stiu ca ei aveau o ultima si pretioasa dorinta: aceea ca satul Viisoara sa redevina ceea ce a fost si anume: Satul dintre Vii..."

povestea4
povestea3
povestea2
povestea1

Comoara - Crama, Via si Vinurile

Nu e de ajuns sa ai o idee pentru a realiza ceea ce ti-ai propus.
Este nevoie si de o strategie bine pusa la punct pentru a ajunge sa replantezi atata vita de vie si pentru a construi o Crama.

Gheorghe Albu s-a consultat cu specialisti de renume din domeniu, precum Nicu Itu si altii. A luat apoi legatura cu o pepiniera viticola din Franta, Morisson Couderc, o institutie cu o vechime de peste 130 de ani in domeniu. S-a comandat material saditor cu aproape 4 ani inainte, material saditor care sa corespunda intocmai calitatilor soiurilor de vin.

Soiurile cultivate cu material adus din Franta sunt albe si rosii. La categoria soiuri albe se inscriu: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Riesling Italian.

Soiurile de vin rosu sunt Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon.

Vinurile roze intregesc paleta. Foarte important este faptul ca roze-ul nu se face dintr-un amestec de vin alb cu rosu, ci prin procesarea imediata a strugurilor rosii, in doar 3-4 ore obtinandu-se un roze pal asemeni foitei de ceapa. Roze-ul de la Viisoara este deja foarte solicitat, fiind cerut de tineri si preferat de multe reprezentante ale sexului frumos.

"Avem practic toate tipurile de vin iar aceasta este o caracteristica a Cramei Viisoara. Vinuri albe seci, demiseci si demidulci, vinuri rosii seci si demiseci, vinuri roze... Este un lucru inedit, pentru ca avem toate aceste soiuri de vie si astfel ne permitem sa realizam toata gama de vinuri. In acest fel, putem acoperi toate gusturile si cerintele consumatorului".

Viile de la Viisoara sunt tinere toate, replantate. Se da o atentie deosebita tehnologiei de intretinere a vitei de vie, in sensul ca unitatea dispune permanent de specialisti care verifica evolutia in vegetatia vitei de vie. Astfel, daca se constata ca vita este in pericol de a fi afectata de vreo boala, specialistii intervin manual, in prima faza.

La Viisoara culesul viei se face doar manual, cand strugurii ajung sa adune destul zahar pentru fiecare soi in parte. In Crama nu se folosesc adaosuri de zahar sau alti indulcitori, ci doar zaharul ce exista in struguri. Si se mai intampla un lucru foarte interesant la Crama Viisoara: se proceseaza doar struguri din recolta proprie, nu si struguri adusi de pe alte plantatii si despre care nu se stie cum au fost exploatate si daca nu au fost afectate de pesticide.

"Procesam struguri doar din recolta noastra deoarece stim foarte bine tehnologia si modul in care vita de vie a fost intretinuta. Dam o atentie deosebita strugurilor pentru ca vinul bun incepe in vie iar in crama strugurele bun doar se proceseaza. Interesul nostru este ca strugurele sa fie de cea mai buna calitate."

Si mai exista doua aspecte foarte importante legate de strugurele bun de la Viisoara. Terenurile si microclimatul... Plantatiile de vita de vie sunt terenuri expozitionale, cele mai multe pe panta si astfel au o expunere foarte buna la soare. Acesti struguri sunt practic mangaiati de razele soarelui si astfel devin struguri de cea mai buna calitate.