Crama Viișoara

Povestea Crama Viișoara

Viisoara… un sat aparent obisnuit, dar cu o veche taina ce poate a fi deslusita doar de catre cunoscatori…
Intre Dunare si mare, soarele si briza marii rasfata si alinta viile ca nicaieri in alta parte. Satul dintre vii este un loc in care traiesc deopotriva, in pace si buna ințelegere romani, turci, tatari…

Asa a fost mereu…

In tineretea mea am stat de vorba cu batranii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie sa respecti aceasta nobila meserie pentru a obtine cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i rasplati si eu pe acesti buni ai locului, de a-i razbuna intr-un fel, de a face uitata nenorocirea defrisarii vitei de vie. M-am decis sa replantez vita de vie la Viisoara si sa fac o Crama pe aceste locuri. De la aceasta idee am pornit si am ajuns sa replantez aproape 100 de hectare de vie. Via inconjoara Valea Caceamac, cunoscuta si astazi satenilor, sub acelasi nume.

Povestea Satului Viișoara

Satul este situat pe DN 3, la o distanta de 40 de kilometri de Constanta si administrativ tine de comuna Cobadin. Este un sat in care traiesc deopotriva, in pace si buna intelegere romani, turci, tatari… Asa a fost mereu…

Răsplătirea Străbunilor

In Viisoara a ajuns in anul 1979 si inginerul Gheorghe Albu. S-a casatorit aici cu o fata din sat, a aflat povestea locului si a fost fermecat de ea.

Procesul Tehnologic

Crama – Procesarea și vinificatoarele

În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricule și sală de degustare.

Comoara – Crama, Via și Vinurile

Nu e de ajuns sa ai o idee pentru a realiza ceea ce ti-ai propus.
Este nevoie si de o strategie bine pusa la punct pentru a ajunge sa replantezi atata vita de vie si pentru a construi o Crama.

Povestea Satului Viișoara

Satul este situat pe DN 3, la o distanță de 40 de kilometri de Constanța și administrativ ține de comuna Cobadin. Este un sat în care trăiesc deopotrivă, în pace și bună înțelegere români, turci, tătari… Așa a fost mereu…

Numele de Viisoara vine din 1926. Pana atunci s-a numit Caceamac, denumire care in turca suporta doua traduceri diferite, dupa dialecte diferite. Astfel, caceamac inseamna fie „mancare de cereale”, fie „valea cea frumoasa”, iar de-i intrebi pe localnici, mai toti iti vor spune ca a doua traducere este, cu siguranta, cea mai buna.

Satul a existat mai întâi în Valea Caceamac,

la cca 2 km Nord Vest de actuala vatră a Viișoarei. Numele de Caceamac vine din vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană.

După Primul Război Mondial, statul român ordonă reabilitarea drumurilor în întreaga țară dar mai ales în Dobrogea, devastată și purtănd încă urmele însângerate ale violenței războiului.

Odată cu această reabilitare este refăcut și drumul roman ce pleca de la cetatea Tomis (azi Constanța) și ducea la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Drumul cel nou i-a făcut pe sătenii din Caceamac să se mute 2 km mai spre răsărit, de o parte și de alta a Drumului Roman. O perioadă, satul a și fost cunoscut ca Satul dintre Vii, de aici și numele nou al satului, Viișoara, de la prima îndeletnicire a sătenilor, cultivarea viței de vie.
A venit insa si anul 1947, cand comunistii ajung la putere si confisca proprietatile oamenilor pentru a le trece in sistemul cooperatist. Gospodari veniti pe meleaguri dobrogene din intreaga tara (din zonele Sibiu, Ramnicu Sarat, Arges, Buzau, etc), cei din Viisoara nu au agreat noua ideologie comunista. Mare parte dintre ei au aderat astfel la miscarea anti-comunista „Haiducii Dobrogei”, condusa de Gogu Puiu, fiul unui preot din satul Ferdinand (azi – Mihail Kogalniceanu).
Asa au ajuns cei din Viisoara sa fie vanati de Securitate, care lupta pentru anihilarea acestei miscari anti-comuniste. Cand comunistii faceau incursiuni, viile au fost scaparea satenilor. Ei se ascundeau in plantatiile de vii langa sat, reusind astfel sa scape cu viata si sa ramana liberi.

Ulterior, comunistii au distrus via, au defrisat-o pentru a creste suprafata arabila. Vita de vie nu mai exista si parea sortita sa ramana doar o amintire, doar o poveste…

Răsplătirea Străbunilor

In tineretea mea am stat de vorba cu batranii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie sa respecti aceasta nobila meserie pentru a obtine cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i rasplati si eu pe acesti buni ai locului, de a-i razbuna intr-un fel, de a face uitata nenorocirea defrisarii vitei de vie. M-am decis sa replantez vita de vie la Viisoara si sa fac o Crama pe aceste locuri. De la aceasta idee am pornit si am ajuns sa replantez aproape 100 de hectare de vie. Via inconjoara Valea Caceamac, cunoscuta si astazi satenilor, sub acelasi nume.

Ideea s-a transformat in realitate iar Crama de la Viisoara este astazi una dintre cele mai moderne din Romania, desi nu are decat un an de existenta.

In mai putin de un an, Crama Viisoara a ajuns sa se lupte de la egal la egal cu marile branduri nationale si internationale. La concursul „International Wine Contest Bucharest (IWCB) – 2017”, desfasurat in capitala in perioada 25-28 mai, a obtinut nu mai putin de 19 medalii, din care 7 de aur si 12 de argint. Un merit deosebit revine echipei conduse de cel mai renumit oenolog, Nicolae Laurentiu Itu.

Aceste medalii, precum si cele care, sigur, vor veni pe viitor, sunt felul nostru de a-i rasplati pe strabunii din Viisoara, de a le aduce o ultima dovada de recunostinta. Acei batrani nu mai sunt acum, dar stiu ca ei aveau o ultima si pretioasa dorinta: aceea ca satul Viisoara sa redevina ceea ce a fost si anume: Satul dintre Vii…

https://youtu.be/iUJVRYzsCW0

Comoara – Crama, Via și Vinurile

Gheorghe Albu s-a consultat cu specialisti de renume din domeniu, precum Nicu Itu si altii. A luat apoi legatura cu o pepiniera viticola din Franta, Morisson Couderc, o institutie cu o vechime de peste 130 de ani in domeniu. S-a comandat material saditor cu aproape 4 ani inainte, material saditor care sa corespunda intocmai calitatilor soiurilor de vin.

Soiurile cultivate cu material adus din Franta sunt albe si rosii.

La categoria soiuri albe se inscriu: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Riesling Italian.

Soiurile de vin rosu sunt Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon.

Vinurile roze intregesc paleta. Foarte important este faptul ca roze-ul nu se face dintr-un amestec de vin alb cu rosu, ci prin procesarea imediata a strugurilor rosii, in doar 3-4 ore obtinandu-se un roze pal asemeni foitei de ceapa. Roze-ul de la Viisoara este deja foarte solicitat, fiind cerut de tineri si preferat de multe reprezentante ale sexului frumos.

Avem practic toate tipurile de vin iar aceasta este o caracteristica a Cramei Viisoara. Vinuri albe seci, demiseci si demidulci, vinuri rosii seci si demiseci, vinuri roze… Este un lucru inedit, pentru ca avem toate aceste soiuri de vie si astfel ne permitem sa realizam toata gama de vinuri. In acest fel, putem acoperi toate gusturile si cerintele consumatorului.

Viile de la Viisoara sunt tinere toate, replantate.

Se da o atentie deosebita tehnologiei de intretinere a vitei de vie, in sensul ca unitatea dispune permanent de specialisti care verifica evolutia in vegetatia vitei de vie. Astfel, daca se constata ca vita este in pericol de a fi afectata de vreo boala, specialistii intervin manual, in prima faza.

La Viisoara culesul viei se face doar manual,

cand strugurii ajung sa adune destul zahar pentru fiecare soi in parte. In Crama nu se folosesc adaosuri de zahar sau alti indulcitori, ci doar zaharul ce exista in struguri. Si se mai intampla un lucru foarte interesant la Crama Viisoara: se proceseaza doar struguri din recolta proprie, nu si struguri adusi de pe alte plantatii si despre care nu se stie cum au fost exploatate si daca nu au fost afectate de pesticide.

Procesam struguri doar din recolta noastra deoarece stim foarte bine tehnologia si modul in care vita de vie a fost intretinuta. Dam o atentie deosebita strugurilor pentru ca vinul bun incepe in vie iar in crama strugurele bun doar se proceseaza. Interesul nostru este ca strugurele sa fie de cea mai buna calitate.

Si mai exista doua aspecte foarte importante legate de strugurele bun de la Viisoara. Terenurile si microclimatul… Plantatiile de vita de vie sunt terenuri expozitionale, cele mai multe pe panta si astfel au o expunere foarte buna la soare. Acesti struguri sunt practic mangaiati de razele soarelui si astfel devin struguri de cea mai buna calitate.

Procesul Tehnologic

În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricule și sală de degustare.

Fiecare bazin în parte este conectat printr-o supapă, la un tablou central, unde se poate comanda o anume temperatură potrivită pentru acel soi de vin din fiecare butoi de fermentare.

Tehnologia vinului alb

Strugurii aduși din vie au o temperatură ridicată, care variază în funcție de cât de însorită este ziua respectivă. După ce sunt trecuți prin dezciorchinător, ajung apoi printr-un răcitor mare, industrial, unde temperatura lor scade până la 10-12 grade. Este un proces obligatoriu, pentru că dacă ei ar fi trecuți în presă direct, fără răcire, în timpul ciclului de presare de 2-3 ore ar putea avea loc fermentații nedorite și pierderea aromelor specifice fiecărui soi în parte. De aceea, răcirea strugurilor este extrem de importantă iar în Crama Viișoara este un proces obligatoriu.

Odată răciți, strugurii ajung în presă, la temperatură de până-n 10-12 grade.

În procesul de fermentație contăm foarte mult pe temperatură. Tocmai de aceea, vinificatoarele de alb sunt prevăzute cu 2 mantale de răcire sau de încălzire, supradimensionate.

Vinificatoarele de roșu

sunt de generație nouă. S-au eliminat astfel pistoanele care altădată cufundau periodic masa de boabe roșii. Acele pistoane erau agresive și lezau pielițele boabelor iar calitatea vinului rezultat suferea, pentru că în integritatea pieliței stă practic calitatea vinului, acolo se găsește cel mai bun tanin și cele mai bune substanțe de culoare și aromă…

Pistoanele agresive sunt doar o amintire. Astăzi, și tehnologia vinului este cu totul alta. Strugurii vin acum din câmp la o temperatură ridicată, sunt dezciorchinați. Ei nu se mai răcesc, nu se mai dau prin presă, ci sunt aspirați și introduși în vinificatoarele de roșu.

Pentru a evita agresivitatea asupra vinului și asupra strugurelui, noi am înlocuit acele pistoane. Vinul este foarte sensibil, cu el trebuie să te comporți așa cum o faci cu o femeie, trebuie să fii blând, pentru că atunci și el îți va răspunde la fel, cu blândețe.

Pentru a evita agresivitatea, în vinificatorul de roșu s-a atașat un ax interior, de care s-a prins un dispozitiv numit Mâna lui Bunicu. Acesta imită exact ceea ce făceau bunicii pe vremuri, acasă, când se duceau periodic la putina cu boabe de struguri roșii, pentru a amesteca, mai mult pentru a mângâia conținutul.

Asta ne permite să reglăm temperatura din interior, în funcție de tehnologia fiecărui soi, și asta într-un timp scurt. În acest fel, accelerăm sau încetinim procesul de fermentare al vinului, căutând să folosim în fermentația vinului cât mai puține adaosuri de alte substanțe.

De asemenea, bazinele din cramă respectă și normele de siguranță și de securitatea muncii, în sensul că ele nu sunt atașate, prinse în beton, ci sunt puse pe liber pe platformă.

De aceea ele au mai multe picioare de sprijin iar fundul lor este concav. Astfel, la un eventual cutremur se evită pericolul accidentelor pentru că acest tip de bazine este creat pentru efectul de Hopa Mitică, prin care ele rămân mereu în picioare.

În felul acesta, prin această amestecare blândă, este menținută integritatea pielițelor. Dacă acestea rămân integre, vinul va fi de cea mai bună calitate, pentru că acolo se află taninul și substanțele de culoare și aromă.

Bazinele din cramă – norme de siguranță și de securitatea muncii

Bazinele din cramă respectă și normele de siguranță și de securitatea muncii, în sensul că ele nu sunt atașate, prinse în beton, ci sunt puse pe liber pe platformă.

De aceea ele au mai multe picioare de sprijin, iar fundul lor este concav. Astfel, la un eventual cutremur se evită pericolul accidentelor, pentru că acest tip de bazine este creat pentru efectul de Hopa Mitică, prin care ele rămân mereu în picioare.

În felul acesta, prin această amestecare blândă, este menținută integritatea pielițelor. Dacă acestea rămân integre, vinul va fi de cea mai bună calitate, pentru că acolo se află taninul și substanțele de culoare și aromă.

Vinul roșu – aliment

Nu trebuie uitat că vinul roșu este considerat aliment și este pe primul loc în topul alimentelor care combat cancerul. Un consum moderat de vin roșu previne cancerul de colon, afecțiunile de prostată iar un pahar de vin roșu pe zi reglează hipertensiunea arterială. În același timp, un Merlot din Crama Viișoara a fost botezat de specialiștii unității Amantul Discret al Femeilor. Se spune adesea că „Vinul este suflet!” și este foarte adevărat, pentru că e mai bun, atât timp cât ai investit în el suflet și pasiune.

Un alt secret al Vinului de Viișoara este folosirea principiului Totul Plin. Când dintr-un bazin se ia o anumită cantitate de vin rămâne, normal, un spațiu gol. Atunci trebuie adăugat gazul inert, care reacționează cu masa de vin și evită oxidarea. Noi nu facem așa, noi aplicăm principiul Totul Plin, punem vin în sticle fără acel conținut de gaz inert. Umplem mereu bazinele, de capacități diferite și astfel nu se mai impune folosirea gazului inert. Principiul Totul Plin este unul sănătos iar astfel vinul nostru nu creează indigestii.

Bariculele

Există o poveste care spune că marele Napoleon Bonaparte a inventat bariculul.
Potrivit legendei, Împăratul Franței a cerut să fie creat un tip de butoi, care să se poată împărți în sticle de 0,75.

Bariculul are 225 de litri,

pentru că aceasta este singura cifră ce se poate împărți la 0, 75 și poate da o sumă exactă, 300 de sticle. Așa au fost făcute și cutiile de 6 sticle, pentru a se ține o evidență exactă la fiecare baricul, pentru că la 225 de litri de vin, ai practic 300 de sticle, ținute în 50 de cutii de câte șase sticle.

Fermentația vinurilor albe și roșii

la Viișoara este realizată în 7 tipuri de baricule, păstrate în cameră cu atmosferă controlată. Fiecare dintre aceste 7 tipuri diferă după originea stejarului din care e făcut bariculul (stejar franțuzesc, european, american și românesc etc). Fiecare baricul diferă după modul de pregătire și preparare a lemnului din care este făcut.

Secretul bariculului de la Viișoara

este modul de prăjire a lemnului de stejar, prin convecție cu aer fierbinte și nu cu flacără directă. De aceea, se ajunge ca același soi de vin, pus în 7 tipuri diferite de baricul, să ajungă să aibă calități diferite și să satisfacă astfel diverse gusturi.

Depozitul de păstrare și învechire și Linia de îmbuteliere

Depozitul de păstrare de la Viișoara are o capacitate de 1 milion de sticle iar atsmofera din această incintă este una controlată. Vinul este ținut în box- paleți, deocamdată neetichetați. Vinul este păstrat aici iar cel roșu mai ales este învechit timp de 3, 4 sau chiar 5 ani.

Crama Viișoara dispune de o linie de îmbuteliere pentru sticle de diferite mărimi, de la sticle de 187 de ml și până la sticle de 1,5 litri. Linia de îmbuteliere este automatizată în totalitate și prin îmbutelierea sterilă se garantează păstrarea vinului pe timp îndelungat.