Crama Viișoara

Povestea Crama Viișoara

Viișoara… un sat aparent obișnuit, dar cu o veche taină ce poate fi deslușită doar de către cunoscători…

Între Dunăre și mare, soarele și briza mării răsfață și alintă viile ca nicăieri în altă parte. Satul dintre vii este un loc în care trăiesc deopotrivă, în pace și bună înțelegere romani, turci, tătari…

Așa a fost mereu…

În tineretea mea am stat de vorba cu bătrânii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplăti și eu pe acești buni ai locului, de a-i răzbuna într-un fel, de a face uitată nenorocirea defrișării viței de vie. M-am decis să replantez vița de vie la Viișoara și să fac o Crama pe aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns sa replantez aproape 250 de hectare de vie. Via înconjoară Valea Caceamac, cunoscută și astăzi sătenilor, sub același nume.

Povestea Satului Viișoara

Satul este situat pe DN 3, la o distanță de 40 de kilometri de Constanța și administrativ ține de comuna Cobadin. Este un sat în care trăiesc deopotriva, în pace și bună întelegere români, turci, tătari… Așa a fost mereu…

Răsplătirea Străbunilor

În Viișoara a ajuns în anul 1979 și inginerul Gheorghe Albu. S-a căsătorit aici cu o fată din sat, a aflat povestea locului și a fost fermecat de ea.

Procesul Tehnologic

Crama – Procesarea și vinificatoarele

În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricuri și sală de degustare.

Comoara – Crama, Via și Vinurile

Nu e de ajuns sa ai o idee pentru a realiza ceea ce ți-ai propus.
Este nevoie și de o strategie bine pusă la punct pentru a ajunge să replantezi atâta vița de vie și pentru a construi o Crama.

Povestea Satului Viișoara

Satul este situat pe DN 3, la o distanță de 40 de kilometri de Constanța și administrativ ține de comuna Cobadin. Este un sat în care trăiesc deopotrivă, în pace și bună înțelegere români, turci, tătari… Așa a fost mereu…

Numele de Viișoara vine din 1926. Până atunci s-a numit Caceamac, denumire care în turca suportă doua traduceri diferite, după dialecte diferite. Astfel, caceamac înseamnă fie „mâncare de cereale”, fie „valea cea frumoasă”, iar de-i întrebi pe localnici, mai toți îți vor spune că a doua traducere este, cu siguranța, cea mai bună.

Satul a existat mai întâi în Valea Caceamac,

la cca 2 km Nord Vest de actuala vatră a Viișoarei. Numele de Caceamac vine din vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană.

După Primul Război Mondial, statul român ordonă reabilitarea drumurilor în întreaga țară dar mai ales în Dobrogea, devastată și purtănd încă urmele însângerate ale violenței războiului.

Odată cu această reabilitare este refăcut și drumul roman ce pleca de la cetatea Tomis (azi Constanța) și ducea la Tropaeum Traiani (Adamclisi). Drumul cel nou i-a făcut pe sătenii din Caceamac să se mute 2 km mai spre răsărit, de o parte și de alta a Drumului Roman. O perioadă, satul a și fost cunoscut ca Satul dintre Vii, de aici și numele nou al satului, Viișoara, de la prima îndeletnicire a sătenilor, cultivarea viței de vie.
A venit însă și anul 1947, cand comuniștii ajung la putere și confiscă proprietățile oamenilor pentru a le trece în sistemul cooperatist. Gospodari veniți pe meleaguri dobrogene din întreaga tară (din zonele Sibiu, Râmnicu Sărat, Argeș, Buzău, etc), cei din Viișoara nu au agreat noua ideologie comunistă. Mare parte dintre ei au aderat astfel la mișcarea anti-comunistă „Haiducii Dobrogei”, condusă de Gogu Puiu, fiul unui preot din satul Ferdinand (azi – Mihail Kogalniceanu).
Așa au ajuns cei din Viișoara să fie vânați de Securitate, care lupta pentru anihilarea acestei mișcări anti-comuniste. Când comuniștii făceau încursiuni, viile au fost scăparea sătenilor. Ei se ascundeau în plantațiile de vii lângă sat, reusind astfel sa scape cu viață și să rămână liberi.

Ulterior, comuniștii au distrus via, au defrișat-o pentru a crește suprafața arabilă. Vița de vie nu mai exista și părea sortită să rămână doar o amintire, doar o poveste…

Răsplătirea Străbunilor

În tinerețea mea am stat de vorbă cu bătrânii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplăti și eu pe acești buni ai locului, de a-i răzbuna într-un fel, de a face uitată nenorocirea defrișării viței de vie. M-am decis să replantez vița de vie la Viișoara și să fac o Crama pe aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns sa replantez aproape 250 de hectare de vie. Via înconjoară Valea Caceamac, cunoscută și astăzi sătenilor, sub același nume.

Ideea s-a transformat în realitate iar Crama de la Viișoara este astăzi una dintre cele mai moderne din România.

În mai puțin de un an de la înființarea din 2016, Crama Viișoara a ajuns să se lupte de la egal la egal cu marile branduri naționale și internaționale. La concursul „International Wine Contest Bucharest (IWCB) – 2017”, desfășurat în capitală în perioada 25-28 Mai 2017, a obținut nu mai puțin de 19 medalii, din care 7 de aur și 12 de argint. Un merit deosebit revine echipei conduse de cel mai renumit oenolog, Nicolae Laurentiu Itu.

Aceste medalii, precum și cele care, sigur, vor veni pe viitor, sunt felul nostru de a-i răsplăti pe străbunii din Viișoara, de a le aduce o ultima dovadă de recunoștintă. Acei bătrâni nu mai sunt acum, dar știu ca ei aveau o ultimă și prețioasă dorință: aceea ca satul Viișoara să redevină ceea ce a fost și anume: Satul dintre Vii…

Comoara – Crama, Via și Vinurile

Gheorghe Albu s-a consultat cu specialiști de renume din domeniu, precum Nicu Itu și alții. A luat apoi legătura cu o pepiniera viticola din Franța, Morisson Couderc, o instituție cu o vechime de peste 130 de ani în domeniu. S-a comandat material săditor cu aproape 4 ani înainte, material săditor care să corespundă întocmai calităților soiurilor de vin.

Soiurile cultivate cu material adus din Franța sunt albe și roșii.

La categoria soiuri albe se înscriu: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasa Românească, Riesling Italian,Traminer.

Soiurile de vin roșu sunt Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon.

Vinurile roze întregesc paleta. Foarte important este faptul că roze-ul nu se face dintr-un amestec de vin alb cu roșu, ci prin procesarea imediata a strugurilor rosii, în doar 3-4 ore obținându-se un roze pal asemeni foiței de ceapa. Roze-ul de la Viișoara este deja foarte solicitat, fiind cerut de tineri și preferat de multe reprezentante ale sexului frumos.

Avem practic toate tipurile de vin iar aceasta este o caracteristică a Cramei Viișoara. Vinuri albe seci, demiseci și demidulci, vinuri roșii seci și demiseci, vinuri roze… Este un lucru inedit, pentru că avem toate aceste soiuri de vie și astfel ne permitem să realizăm toata gama de vinuri. În acest fel, putem acoperi toate gusturile și cerințele consumatorului.

Viile de la Viișoara sunt tinere toate, replantate.

Se dă o atenție deosebită tehnologiei de întreținere a viței de vie, în sensul că unitatea dispune permanent de specialiști care verifică evoluția în vegetație a viței de vie. Astfel, dacă se constată că vița este în pericol de a fi afectata de vreo boală, specialiștii intervin manual, în prima faza.

La Viișoara culesul viei se face doar manual,

când strugurii ajung să adune destul zahăr pentru fiecare soi în parte. În Crama nu se folosesc adaosuri de zahăr sau alți îndulcitori, ci doar zahărul ce există în struguri. Și se mai întâmplă un lucru foarte interesant la Crama Viișoara: se procesează doar struguri din recolta proprie, nu și struguri aduși de pe alte plantații și despre care nu se știe cum au fost exploatate și dacă nu au fost afectate de pesticide.

Procesam struguri doar din recolta noastră deoarece stim foarte bine tehnologia Și modul În care vița de vie a fost întreținută. Dăm o atenție deosebită strugurilor pentru că vinul bun începe în vie iar în crama strugurele bun doar se procesează. Interesul nostru este ca strugurele să fie de cea mai bună calitate.

Și mai exista două aspecte foarte importante legate de strugurele bun de la Viișoara. Terenurile si microclimatul… Plantațiile de viță de vie sunt terenuri expoziționale, cele mai multe pe pantă și astfel au o expunere foarte bună la soare. Acești struguri sunt practic mângaiați de razele soarelui și astfel devin struguri de cea mai bună calitate.

Procesul Tehnologic

În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricule și sală de degustare.

Fiecare bazin în parte este conectat printr-o supapă, la un tablou central, unde se poate comanda o anume temperatură potrivită pentru acel soi de vin din fiecare butoi de fermentare.

Tehnologia vinului alb

Strugurii aduși din vie au o temperatură ridicată, care variază în funcție de cât de însorită este ziua respectivă. După ce sunt trecuți prin dezciorchinător, ajung apoi printr-un răcitor mare, industrial, unde temperatura lor scade până la 10-12 grade. Este un proces obligatoriu, pentru că dacă ei ar fi trecuți în presă direct, fără răcire, în timpul ciclului de presare de 2-3 ore ar putea avea loc fermentații nedorite și pierderea aromelor specifice fiecărui soi în parte. De aceea, răcirea strugurilor este extrem de importantă iar în Crama Viișoara este un proces obligatoriu.

Odată răciți, strugurii ajung în presă, la temperatură de până-n 10-12 grade.

În procesul de fermentație contăm foarte mult pe temperatură. Tocmai de aceea, vinificatoarele de alb sunt prevăzute cu 2 mantale de răcire sau de încălzire, supradimensionate.

Vinificatoarele de roșu

sunt de generație nouă. S-au eliminat astfel pistoanele care altădată cufundau periodic masa de boabe roșii. Acele pistoane erau agresive și lezau pielițele boabelor iar calitatea vinului rezultat suferea, pentru că în integritatea pieliței stă practic calitatea vinului, acolo se găsește cel mai bun tanin și cele mai bune substanțe de culoare și aromă…

Pistoanele agresive sunt doar o amintire. Astăzi, și tehnologia vinului este cu totul alta. Strugurii vin acum din câmp la o temperatură ridicată, sunt dezciorchinați. Ei nu se mai răcesc, nu se mai dau prin presă, ci sunt aspirați și introduși în vinificatoarele de roșu.

Pentru a evita agresivitatea asupra vinului și asupra strugurelui, noi am înlocuit acele pistoane. Vinul este foarte sensibil, cu el trebuie să te comporți așa cum o faci cu o femeie, trebuie să fii blând, pentru că atunci și el îți va răspunde la fel, cu blândețe.

Pentru a evita agresivitatea, în vinificatorul de roșu s-a atașat un ax interior, de care s-a prins un dispozitiv numit Mâna lui Bunicu. Acesta imită exact ceea ce făceau bunicii pe vremuri, acasă, când se duceau periodic la putina cu boabe de struguri roșii, pentru a amesteca, mai mult pentru a mângâia conținutul.

Asta ne permite să reglăm temperatura din interior, în funcție de tehnologia fiecărui soi, și asta într-un timp scurt. În acest fel, accelerăm sau încetinim procesul de fermentare al vinului, căutând să folosim în fermentația vinului cât mai puține adaosuri de alte substanțe.

De asemenea, bazinele din cramă respectă și normele de siguranță și de securitatea muncii, în sensul că ele nu sunt atașate, prinse în beton, ci sunt puse pe liber pe platformă.

De aceea ele au mai multe picioare de sprijin iar fundul lor este concav. Astfel, la un eventual cutremur se evită pericolul accidentelor pentru că acest tip de bazine este creat pentru efectul de Hopa Mitică, prin care ele rămân mereu în picioare.

În felul acesta, prin această amestecare blândă, este menținută integritatea pielițelor. Dacă acestea rămân integre, vinul va fi de cea mai bună calitate, pentru că acolo se află taninul și substanțele de culoare și aromă.

Bazinele din cramă – norme de siguranță și de securitatea muncii

Bazinele din cramă respectă și normele de siguranță și de securitatea muncii, în sensul că ele nu sunt atașate, prinse în beton, ci sunt puse pe liber pe platformă.

De aceea ele au mai multe picioare de sprijin, iar fundul lor este concav. Astfel, la un eventual cutremur se evită pericolul accidentelor, pentru că acest tip de bazine este creat pentru efectul de Hopa Mitică, prin care ele rămân mereu în picioare.

În felul acesta, prin această amestecare blândă, este menținută integritatea pielițelor. Dacă acestea rămân integre, vinul va fi de cea mai bună calitate, pentru că acolo se află taninul și substanțele de culoare și aromă.

Vinul roșu – aliment

Nu trebuie uitat că vinul roșu este considerat aliment și este pe primul loc în topul alimentelor care combat cancerul. Un consum moderat de vin roșu previne cancerul de colon, afecțiunile de prostată iar un pahar de vin roșu pe zi reglează hipertensiunea arterială. În același timp, un Merlot din Crama Viișoara a fost botezat de specialiștii unității Amantul Discret al Femeilor. Se spune adesea că „Vinul este suflet!” și este foarte adevărat, pentru că e mai bun, atât timp cât ai investit în el suflet și pasiune.

Un alt secret al Vinului de Viișoara este folosirea principiului Totul Plin. Când dintr-un bazin se ia o anumită cantitate de vin rămâne, normal, un spațiu gol. Atunci trebuie adăugat gazul inert, care reacționează cu masa de vin și evită oxidarea. Noi nu facem așa, noi aplicăm principiul Totul Plin, punem vin în sticle fără acel conținut de gaz inert. Umplem mereu bazinele, de capacități diferite și astfel nu se mai impune folosirea gazului inert. Principiul Totul Plin este unul sănătos iar astfel vinul nostru nu creează indigestii.

Baricurile

Există o poveste care spune că marele Napoleon Bonaparte a inventat bariculul.
Potrivit legendei, Împăratul Franței a cerut să fie creat un tip de butoi, care să se poată împărți în sticle de 0,75.

Bariculul are 225 de litri,

pentru că aceasta este singura cifră ce se poate împărți la 0, 75 și poate da o sumă exactă, 300 de sticle. Așa au fost făcute și cutiile de 6 sticle, pentru a se ține o evidență exactă la fiecare baricul, pentru că la 225 de litri de vin, ai practic 300 de sticle, ținute în 50 de cutii de câte șase sticle.

Fermentația vinurilor albe și roșii

la Viișoara este realizată în 7 tipuri de baricule, păstrate în cameră cu atmosferă controlată. Fiecare dintre aceste 7 tipuri diferă după originea stejarului din care e făcut bariculul (stejar franțuzesc, european, american și românesc etc). Fiecare baricul diferă după modul de pregătire și preparare a lemnului din care este făcut.

Secretul bariculului de la Viișoara

este modul de prăjire a lemnului de stejar, prin convecție cu aer fierbinte și nu cu flacără directă. De aceea, se ajunge ca același soi de vin, pus în 7 tipuri diferite de baricul, să ajungă să aibă calități diferite și să satisfacă astfel diverse gusturi.

Depozitul de păstrare și învechire și Linia de îmbuteliere

Depozitul de păstrare de la Viișoara are o capacitate de 1 milion de sticle iar atsmofera din această incintă este una controlată. Vinul este ținut în box- paleți, deocamdată neetichetați. Vinul este păstrat aici iar cel roșu mai ales este învechit timp de 3, 4 sau chiar 5 ani.

Crama Viișoara dispune de o linie de îmbuteliere pentru sticle de diferite mărimi, de la sticle de 187 de ml și până la sticle de 1,5 litri. Linia de îmbuteliere este automatizată în totalitate și prin îmbutelierea sterilă se garantează păstrarea vinului pe timp îndelungat.